bunaziuafagaras.info - ştiri, informaţii şi anunţuri!

Castrele romane din Ţara Făgăraşului

Iul 23rd, 2014 | de | Categoria: Cultura, Stirea zilei

Acum aproape două milenii soldaţii romani, organizaţi în cohorte, vegheau la graniţa de sud-est a Transilvaniei împotriva dacilor liberi, a goţilor şi altor migratori. Urmele statorniciei lor au fost invadate de apele Oltului. Castrele romane din zona noastră, în număr de patru, nu se mai văd deloc, dar muzeografii ştiu exact locul lor. În fiecare dintre ele s-au făcut cercetări la faţa locului şi au fost extrase rămăşiţe ale existenţelor lor pe meleagurile noastre.

castre 1

Prof. Gheorghe Dragotă, muzeograf în Cetatea Făgăraşului ştie cu precizie unde au fost amplasate castrele romane în secolele II-III e.n.

,,În Ţara Făgăraşului sunt cunoscute trei castre romane, dar putem vorbi şi de un al patrulea, cel de la Boiţa, judeţul Sibiu, pentru că pe vremuri zona Făgăraşului se întindea până într-acolo. Celelalte trei sunt la: Fântâna lângă Hoghiz pe malul stâng al Oltului, la Cincşor pe malul drept al Oltului şi la Feldioara pe malul drept al Oltului. În aceste castre romane erau cantonate unităţi militare auxiliare, numite cohorte”, spune Gheorghe Dragotă.

castre 2
Castrul de la Fântâna – situat pe malul stâng al râului Olt, consemnat în scrierile vremii de acum 100 de ani, studiat în teren în jurul anului 1950. La vremea cercetărilor, din tot castrul se mai vedea un turn de apărare.

Castrul de la Cincşor – situat în dreapta Oltului, la 6 km est faţă de sat, înspre Dridif. Mult timp din el s-a mai putut vedea bastionul de sud-est. Lângă castru, în zona lacului de acumulare, în 1986 un excavatorist a descoperit celebra mască romană de paradă. Două zile mai târziu prof. Dragotă şi echipa muzeului s-au deplasat la faţa locului, au făcut cercetări acolo şi au adus masca la muzeu. Astăzi este cea mai valoroasă piesă a instituţiei.

Castrul de la Feldioara – amplasat pe malul drept al Oltului, la 1 km de sat. Inundaţiile l-a distrus de-a lungul vremii. A fost studiat de arheologi în jurul anului 1970. Aici s-au descoperit structuri de ziduri, monede romane, cărămizi ştampilate, piroane şi cuie folosite la ridicarea lui.

Castrul de la Boiţa – astăzi pe raza judeţului Sibiu, pe vremuri făcea parte din Ţara Făgăraşului, care se întindea până la Trunu Roşu. Tot pe la 1950 s-au făcut săpături arheologice şi aici.

Părăsite odată cu retragerea aureliană

Armatele romane se retrag de pe teritoriul Daciei în timpul împăratului Aurelian, începând cu anul 271 e.n. Castrele sunt părăsite de legiunile şi cohortele romane. Atunci au fost evacuate şi castrele din Ţara Făgăraşului, iar militarii au coborât pe linia Dunării. Au lăsat în urmă fortificaţii de apărare, celebrele băi romane, uneori familii, copii, armament… tot ce nu puteau căra cu ei. De exemplu, în castrul de la Cincşor muzeografii au descoperit o baie romană sau un cuptor de redus minereu.

,,Un castru avea cum un hectar mărime. La marginea lor erau aşa-numitele ,,canabe”, adică locuinţele civile ale soldaţilor. Militarii romani trebuiau să stea în serviciu 25 de ani, aşa că în toată perioada aceasta se căsătoreau, făceau copii şi se retrăgeau cu familiile nou create la marginea castrelor. În cele patru castre din Ţara Făgăraşului nu existau legiuni, numai cohorte. Ele aparţineau de Legiunea XIII Gemina de la Alba Iulia”, explică profesorul.

45 de castre în toată Dacia

În toată Dacia au fost 45 de castre romane. Romanii puneau pe graniţe castre cam la o distanţă de 12-15 km. ,,Putem spune că la noi castrele au fost destul de rare. Ca să se respecte distanţa, ar mai fi trebuit un castru la Hălmeag şi unul în zona Scorei-Colun. În jur de 500 de militari se găseau într-o astfel de aşezare, cei mai mulţi dintre ei fiind pedestraşi, iar restul cavalerie”, mai explică Gheorghe Dragotă.

Aşezările romane au fost iniţial construite din lemn şi pământ şi apoi refăcute din piatră şi cărămidă. Ele erau poziţionate în faţa fostelor cetăţi dacice. De exemplu, castrul de la Feldioara era pentru cetatea de la Arpaşu de Sus, castrul de la Cincu era pentru cetatea de la Breaza (pe ruinele căreia o mie de ani mai târziu îşi construieşte o cetate şi Negru Vodă), castrul de la Fântâna era construit la un nod de drumuri şi pentru apărarea unei cetăţi de pe Pleşiţa Pietroasă, iar castrul de la Boiţa era un castru de vamă pentru trecătoarea Turnu Roşu.castre 3 - prof. Gheorghe Dragota

Astăzi castrele sunt sub apele Oltului şi sub vegetaţie. Bucăţi de ceramică, materiale de construcţie, cărămizi ştampilate… stau toate mărturie în depozitele Muzeului ,,Valeriu Literat” că într-adevăr au existat. Ele atestă că două mii de soldaţi romani şi-au trăit mare parte din viaţă (sau chiar toată) în Ţara Făgăraşului.

(Cristina Cornilă)

Etichete: , , ,

Pe aceeași temă

Lasa un comentariu