IN MEMORIAM ÎPS ANTONIE PLĂMĂDEALĂ

IPS Antonie Plamadeala la Manastirea Sambata

Mitropolitul în scaun cu rotile

Mâine, în 29 august, se împlinesc 8 ani de la moartea Mitropolitului Ardealului,

Antonie Plămădeală. De numele înaltului ierarh al Bisericii Ortodoxe Române se leagă actuala înfăţişare a Mănăstirii „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus. Era Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului în timpul acela, pe vremea când mitropolia pe care o păstorea avea în jurisdicţia sa şi eparhiile din nordul Ardealului şi Alba Iulia.

Într-o zi de iarnă din ianuarie 1982 a fost înscăunat mitropolit şi a rămas aşa până în 2005 când a decedat la Sibiu, în ziua de 29 august.

A continuat munca lui Constantin Brâncoveanu

 IPS Antonie Plamadeala la Manastirea Sambata
IPS Antonie Plamadeala la Manastirea Sambata

La doi ani după ajungerea sa în funcţie, ÎPS Plămădeală şi-a îndreptat atenţia spre ctitoria lui Constantin Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Îşi aduce bine aminte actualul stareţ al mănăstirii, părintele Ilarion Urs, care a intrat în obştea mănăstirii în 1983 şi era la vremea aceea econom.

„Între 1984 şi 1993 s-a refăcut prin grija ÎPS Antonie Plămădeală toată incinta din jurul bisericii. Gândiţi-vă că înainte era doar o biserică pe un câmp. În acea perioadă s-au făcut paraclisul, trapeza (n.r. sala de mese), chiliile etc.”, povesteşte Ilarion Urs, care din anul 2000 a devenit stareţul acestui lăcaş de cult.

 staretul Manastirii Sambata, Ilarion Urs (dreapta)
staretul Manastirii Sambata, Ilarion Urs (dreapta)

Aşa s-a ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în formă de patrulater, potrivit tradiţiei ortodoxe româneşti, compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele – unul spre nord şi altul spre sud. Pe latura sudică au apărut la parter o trapeză încăpătoare, bucătărie şi chilii, iar la la etaj au fost construite casa brâncovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansardă muzeul. De bibliotecă s-a îngrijit tot Plămădeală, făcând o donaţie de 40.000 de volume, la care s-au adăugat tot pe atâtea până în prezent, spune stareţul.

I-a fentat pe comunişti: „am lucrat conspirativ!”

Plămădeală s-a aventurat într-o lucrare atât de îndrăzneaţă tocmai pe vremea comuniştilor, care nu numai că nu aprobau noi construcţii bisericeşti, dar le dărâmau şi pe cele deja ridicate. Nu e un secret că aprobarea pentru ridicarea unei mănăstiri era imposibil de obţinut atunci.

Pensiunea Confort Morosanu
Club Saga Victoria

Sub pretextul că se va construi o sală unde vor fi expuse obiecte de patrimoniu, mitropolitul a reuşit să zidească o biserică nouă, pe lângă cea mică voievodală.

Altarul era mascat cu un perete de cărămidă. După ‘89 peretele a fost înlăturat şi a apărut altarul care a fost separat de naos printr-o catapeteasmă din lemn de stejar sculptat împodobită cu icoane.

 refacerea incintei manastiresti in timpul Mitropolitului Plamadeala
refacerea incintei manastiresti in timpul Mitropolitului Plamadeala

„Gândul de a ridica o mânăstire, în acei ani de întunecime comunistă, la început m-a speriat. Am îndrăznit totuşi având conştiinţa şi convingerea că nu fac altceva decât să împlinesc o poruncă de sus. Am lucrat conspirativ, pretextând construirea unui centru de patrimoniu cultural, naţional. De aceea am lucrat mereu cu frică şi în cea mai mare viteză, depunând uneori eforturi supraomeneşti, deoarece trebuia să terminăm înainte de a se afla ce se construieşte cu adevărat”, a mărturisit însuşi Plămădeală, ani mai târziu.

„Venea în cărucior să vadă Academia”

O altă mare reuşită se leagă de numele mitropolitului, Academia Teologică de lângă mănăstire, începută în ’97 şi finalizată în 2003.

„Venea şi când era bolnav să-şi vadă lucrarea. Venea în căruciorul cu rotile, se oprea în faţa Academiei, iar noi îl urcam la etaj cu căruciorul să vadă şi de sus cum arată lucrarea”, îşi aminteşte Ilarion Urs.

Se ştie că în ultimii ani de viaţă o boală necruţătoare l-a încercat, ţintuindu-l într-un scaun cu rotile, dar şi în această situaţie a luptat mereu cu boala, făcându-şi mai mult decât datoria.

Astăzi trupul Înalt Prea Sfinţitului se odihneşte în pergola mănăstirii, alături de semenii lui, alţi trei mitropoliţi. „Avem patru mitropoliţi îngropaţi aici. Nicolae Bălan a fost al doilea ctitor al mănăstirii după Constantin Brâncoveanu şi a fost înmormântat în biserica mică a mănăstirii. După ce a fost făcută pergola, a fost deshumat şi îngropat aici. Mai este îngropat Nicolae Colan, care după ce a murit a fost îngropat la Răşinari, însă adus de acolo ulterior. Lângă ei se află Nicolae Mladin, înhumat iniţial în cimitirul mănăstirii şi apoi adus aici. Ultimul depus în pergolă a fost chiar Antonie Plămădeală care murit în 29 august 2005, fiind cel de-al treilea ctitor al mănăstirii”, explică părintele stareţ de la Sâmbăta.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie