bunaziuafagaras.info - ştiri, informaţii şi anunţuri!

La mulţi ani, din inima ţării!

Dec 3rd, 2013 | de | Categoria: Cultura, Stirea zilei

Din centrul Făgăraşului şi din „inima” ţării s-au auzit mesajele: „La mulţi ani, români!”, şi „La mulţi ani, România!”

De la mic la mare, de la „opincă” la „vlădică”, toţi făgărăşenii au simţit din inimă şi au transmis de la „kilometrul 0” al ţării că sărbătoarea naţiunii române are o semnificaţie istorică.

Duminică, 1 decembrie, după 95 de ani de la reîntregirea României, la Făgăraş s-a dat cinste eroilor neamului, s-a pomenit drumul făcut de înaintaşii făgărăşeni spre Marea Unire de la Alba Iulia, s-a cântat, s-a jucat şi s-a sărbătorit româneşte.

 DSC_0140Sărbătoarea naţiunii române a început la Făgăraş prin steagurile tricolore care au împânzit urbea noastră. Roşul martiriului, galbenul rodniciei pământului şi albastrul cu speranţa lui cerească au fost din nou la loc de cinste în urbea în care ne-a fost dat să trăim.

Trei date pentru „Ziua naţională”

Ziua naţională a României a fost sărbătorită pentru prima dată în istorie pe 10 mai. Carol I al României a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot Carol I a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României.

În 1947, după abdicarea regelui Mihai I şi instaurarea comunismului, a fost adoptată ziua de 23 august ca sărbătoare de stat, în amintirea insurecției armate antifasciste şi începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea lui Ion Antonescu (1944).

În august 1990 s-a adoptat ziua de 1 decembrie ca zi naţională. Această zi are ecou în istoria românilor ca fiind ziua unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, prin „Proclamația de la Alba Iulia”. DSC_0396

Primarul Municipiului Făgăraş, Sorin Mănduc, a ţinut să precizeze la debutul evenimentelor dedicatei zilei naţionale, că istoria nu poate fi cinstită mai bine, decât prin astfel de evenimente evocatoare şi recunoscătoare faţă de cei care ne-au dat nouă, celor de azi, bucuria de a fi liberi. „În urmă cu 95 de ani, tot într-o duminică, oamenii din toată Ţara Făgăraşului s-au adunat la porţile Cetăţii pentru a petrece şi a cânta melodii patriotice. Tot ei şi-au ales reprezentanţii care, în costume populare, au plecat la Alba-Iulia, unde s-a hotărât unirea tuturor provinciilor româneşti. Ne respectăm trecutul şi libertatea de azi prin ceremonial religios şi militar de comemorare a eroilor, prin cântecele patriotice şi tradiţionale lăsate moştenire de părinţii şi bunicii noştri. Noi trebuie să ducem mai departe moştenirea pe care am primit-o şi de care suntem datori în faţa copiilor noştri”.

Cum simte un elev istoria?

Elena Băjenaru, de la Muzeul „Valeriu Literat” din cadrul Cetăţii Făgăraşului, a lansat pentru elevi un concurs de eseuri cu tema „Ce înseamnă pentru mine 1 decembrie”. Nicolae Hera, elev în clasa a X-a la Liceul Tehnologic „dr. Ioan Şenchea” din Făgăraş, într-un eseu de două pagini, a reuşit cel mai bine să compare 1 decembrie 1918, cu 1 decembrie 2013. „Acele zile fierbinţi de sfârşit de noiembrie 1918, când mii de oameni se îndreptau spre Alba Iulia pentru a-şi uni vocile într-un imn al unirii, nu semănau câtuşi de puţin cu zilele de acum, cu acest 1 decembrie 2013, când toţi ne gândim cum să trăim mai bine, ne concentrăm doar pe existenţa noastră, nu şi pe a celor din jurul nostru, nici prin gând nu ne trece să spunem măcar o rugăciune sau să aprindem o lumânare pentru sufletul soldaţilor morţi pentru păstrarea păcii pe acest pământ sfânt oricărui român”.

Şi pentru că o zi naţională nu se poate trăi în afara istoriei, mai spicuim din eseul elevului Nicolae Hera şi faptul că aşa cum a reuşit Mihai Viteazul la 1600, „regele Ferdinand I pe-un act ce valora viaţa unui popor”, consemna unirea tuturor românilor. „La 27 martie 1918, Basarabia – lacrima neamului românesc, revenea la Patria mamă; la 28 noiembrie 1918, era rândul Bucovinei să se reîntoarcă între graniţele vechii Dacii, pentru ca la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, să se realizeze unul din visele seculare ale naţiunii române, desăvârşirea statului naţional unitar român…”.

Spectacol folcloric

După ora 15.00, centrul Făgăraşului şi artiştii autohtoni opreau din „goana” lor pe cei ce ne tranzitau urbea, dar şi întregeau rândurile făgărăşenilor dornici de momente populare. Recitalurile oferite de interpreţii făgărăşeni i-au impresionat pe spectatori deopotrivă prin calităţile lor vocale, dar şi prin frumuseţea portului, cântecelor şi versurilor lor.DSC_0439

Diana Gribincea de la Radio SuperFm şi Elisa-Roxana Cantemir de la Radio StarFm, gazdele  şi prezentatoarele evenimentelor de pe scena sărbătorii naţionale, au dat un plus de culoare tradiţională prin frumoasa lor vestimentaţie populară, dar şi prin prezentarea făcută fiecărui artist popular care a urcat pe scenă. Rând pe rând, artişti ca Mariana Şandru, Dana Golţ, Diana Gribincea, Marioara Marinca, Viorica Cerbu, Mioara Greavu, Bogdan Georgescu, Flaviu Florea, Mirela Pascu, Marius Lupu, Mădălina Grama şi Mihai Barbu, Dorin Leţea, Iulia şi Horaţiu Haiduc au umplut de bucurie inimile făgărăşenilor care au aplaudat şi s-au simţit bine alături de artiştii locali.

Cu puţin înainte de ora 18.00, cunoscuta interpretă de muzică populară din Sibiu, Mariana Anghel, a păşit pe scena festivalului dedicat zilei de 1 decembrie de la Făgăraş. Momentul a fost unul emoţionant, Mariana Anghel fiind aşteptată în faţa scenei de aproximativ 1000 de spectatori conform estimărilor oamenilor de ordine. Cântecele patriotice, versurile pline de speranţă şi de bine pentru poporul român, interpretarea de excepţie şi vocea caldă a Marianei Anghel i-au făcut şi pe făgărăşeni să fredoneze refrenurile cunoscute, încheind seara populară cu şlagărul „Vin românii, vin la Alba iar, vin la Alba iar”.

Retragerea cu torţe

 În jurul orelor 19.00, militari de la Centrul de Infanterie şi Luptători de Munte „Constantin Brâncoveanu” din Făgăraş, la comanda comandantului Stelian Pantazi, au pornit în aşa numita „retragere cu torţe”. Însuşi comandatul a explicat semnificaţia acestui moment de pe scenă, alături de toţi consilierii locali ai Făgăraşului, în frunte cu primarul Mănduc. DSC_0190

„Aşa cum este întuneric acum, şi, dacă privim spre Cetate, apărătorii nu au cum să recunoască dacă cei care se apropie de fortăreaţă sunt sau nu inamici; tot aşa şi în vechime, cei care se retrăgeau între zidurile fortificate, purtau făclii au torţe aprinse pentru a fi recunoscuţi de cei ce păzeau zidurile Cetăţii. Noi, acum, reluăm acest simbolism, iar militarii se vor retrage în Unitatea militară cu torţele aprinse”. Trei plutoane a câte 24 de militari şi-au aprins torţele şi au pornit din faţa scenei spre centrul vechi şi apoi pe bulevard spre încântarea fotografilor şi a oamenilor care i-au însoţit până aproape de ieşirea din oraş.

foto: Cristian Ramba

(Alexandru Socaciu)

Etichete: , , ,

Pe aceeași temă

Lasa un comentariu