bunaziuafagaras.info - ştiri, informaţii şi anunţuri!

Păsările şi-au mutat cuibul… la Făgăraş!

Mai 28th, 2013 | de | Categoria: Social, Stirea zilei

O inedită expoziţie de păsări, cuiburi şi ouă este deschisă publicului în sala mică a Casei Municipale de Cultură. Exponatele, dintre cele mai variate, au fost aduse de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi şi rămân la Făgăraş o lună întreagă, până în 22 iunie.

Patrimoniul de cuiburi şi păsări al muzeului gălăţean este mult mai vast, dar la Făgăraş a fost transportată doar o parte din el. Expoziţia este dedicată mai ales elevilor, iar biletul de intrare costă doar 2 lei.

Ouă din 1958
Până şi ornitologii ar fi invidioşi pe exponatele din vitrinele clubului Casei de Cultură! Aici sunt câteva ouă care datează de la 1958!

„Nu sunt cele mai vechi ouă pe care le avem în muzeu, care datează începând cu 1902, dar totuşi sunt foarte vechi şi acestea pe care le-am adus la Făgăraş. Ouăle de sfrâncioc, vrabie de casă şi sticlete au o vechime de 55 de ani şi sunt expuse la Făgăraş. Noi la Galaţi avem ouă de acum 111 ani, şi asta pentru că muzeul a cumpărat în 2006 o colecţie importantă de ouă şi cuiburi care i-a aparţinut renumitului ornitolog Ion Cătuneanu. Cele mai vechi sunt din perioada 1902-1907”, a explicat muzeograful Viorica Arcan.

Aceasta, alături de conservatorul Mariana Popescu, a stat la Făgăraş două zile pentru a pregăti expoziţia.

„Păsărică, mută-ţi cuibul!”
Păsările şi cuiburile lor au fost transportate atent până în oraşul nostru, ca niciun ou să nu se spagă, ca niciun cuib să nu fie deteriorat sau încurcat. Cuiburile sunt construite în cele mai diverse medii: cuiburi plutitoare, agăţate de vegetaţie, amplasate în scorburi, săpate în maluri, amplasate direct pe sol sau între crengile arborilor şi arbuştilor.

Sunt expuse cuiburi de corodel mare, pescăruş argintiu, grangur, chiră de baltă, rândunică, sticlete, mierlă, cinteză, sfâncioc roşiatic etc.

oua de pescarus argintiu

oua de pescarus argintiu

Lângă fiecare cuib este postată şi explicaţia cu locul în care pasărea obişnuieşte să şi-l construiască. Spre exemplu, chira de baltă şi-l face pe dune de nisip pe plajă, mierla are un cuib mai puţin accesibil în crăpături de stânci şi ziduri, cuibul sfrânciocului roşiatic poate fi găsit prin tufişuri, iar al cintezei pe o creangă de arbore la locul de contact cu trunchiul. Corcodelul mare îşi are cuibul pe resturi vegetale plutitoare, iar pelicanul pe insule de nisip sau pe aglomerări de stuf vechi, în timp ce lişiţa îşi aşează cuibul pe papură, trestie sau pipirig.

Ritualuri de împerechere
Printre numeroasele păsări expuse sunt unele renumite pentru neobişnuitul lor ritual de împerechere.

 oua de grangur

oua de grangurozi

„Dintre cele pe care le-am adus la Făgăraş, vă pot spune că chira de baltă, care este o pasăre acvatică, se împerechează într-un mod unic. Înaintea împerecherii masculul prinde un peştişor în cioc şi dansează cu el în faţa femelei, iar apoi aşează peştele în faţa ei. Dacă femela acceptă să facă un cuplu cu acel mascul, ridică peştişorul”, spune conservatorul Mariana Popescu.
Şi nu este singurul ritual ciudat: „corcodelul este şi el o pasăre acvatică şi are de asemenea un ritual interesant, completează muzeograful Viroica Arcan. Înainte să formeze o pereche, femeia şi masculul corcodel stau faţă-n faţă, se hrănesc reciproc cu alge de mare şi au un dans specific al lor.”

Diferiţi, dar împreună
Pentru cine nu este specializat în ornitologie, orice detaliu despre viaţa păsărilor este o adevărată curiozitate. oua 5 - pelicanul comun

Sfrânciocul de pildă stârneşte interesul prin modul în care îşi face provizii. Este o pasăre răpitoare care se hrăneşte cu animale nevertebrate. Până aici, nimic neobişnuit! Însă modul în care o face este demn de inteligenţa umană: îşi adună mâncarea, în special cosaşii, pe un pai asemenea unei frigărui de grătar. Cosaşii sunt prinşi din iarbă şi introduşi pe rând pe paiul-frigărui, pentru ca puii sfrânciocului să aibă cu se hrăni.

Diferenţe de restul păsărilor întâlnim şi la grangur. Deşi formează un cuplu, masculul este total diferit de femela-grangur. El este galben cu negru, ea este galben cu verde. El are un cânt care imită fluieratul, ea are unul care imită mieunatul pisicii.

Climat specific pentru ouă
Conservarea păsărilor cu ouăle lor nu este tocmai o sarcină uşoară; ele se pot distruge oricând din cauza căldurii. Tocmai de aceea pe perioada cât vor rămâne în expoziţia de la Făgăraş, reprezentanţii Casei de Cultură trebuie să fie atenţi cu temperatura din incinta sălii. Ei au tras perdelele pentru a nu lăsa nico rază de soare să pătrundă înăuntru şi să producă un prejudiciu cât de mic muzelui gălăţean.

„Toate ouăle au conţinutul scos printr-un mic orificiu. Noi le păstrăm la Galaţi în nişte depozite unde temperatura medie trebuie să fie 17 grade, iar umiditatea de 30-40%. Ca să nu fie atacate de dăunători, pe fiecare raft există recipiente cu diferite substanţe chimice care înlocuisc naftalina ce se folosea pe vremuri”, explică Mariana Popescu.

Cele două femei par să ştie absolut orice despre viaţa, climatul şi în general ecosistemul păsărilor. Nu degeaba muzeul gălăţean numără în patrimoniu peste 80.000 de exponate!

În ce priveşte ideea ca o astfel de expoziţie să poată fi admirată şi în oraşul nostru, aceasta îi aparţine bineînţeles directorului Casei de Cultură, Mihai Giuriţan. „Este o expoziţie inedită şi este pentru prima dată când avem la Făgăraş o expoziţie în domeniul ştiinţelor naturii. Sperăm ca făgărăşenii să se bucure de ea”, spune directorul.

(Cristina Cornilă)

Etichete: , , , ,

Pe aceeași temă

Lasa un comentariu