S-a inaugurat monumentul partizanilor

După 25 de ani de la căderea unui regim blamat de întreaga ţară, Făgăraşul are în sfârşit un Monument al Rezistenţei Anticomuniste în memoria oponenţilor didactaturii apuse. A fost inaugurat duminica trecută, începând cu ora 17.00, o inaugurare care a adunat laolaltă oficialităţi, primari, preoţi din toate cultele, istorici, supravieţuitori ai închisorilor comuniste, urmaşi ai lor, elevi şi simpli cetăţeni.

monument 1

Pe frontispiciul Monumentului, amplasat pe malul lacului la intrarea în Cetate, stau scrise cu litere de ,,aur” următoarele: ,,Morţi sfinţi în temniţe şi prigoane/Morţi sfinţi în lupte şi furtuni/Noi ne-am făcut din voi icoane/Şi vă purtăm pe frunţi cununi…”

După ce Monumentul a fost sfinţit şi binecuvântat de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe, a urmat o serie de alocuţiuni atât de emoţionante, încât nu puţine au făcut să se prelingă lacrimi din ochii celor prezenţi.

Pr. Marcel Dobrea, protopop ortodox: ,,Biserica Ortodoxă a suferit şi ea prigoane în trecut: oprirea construirii de biserici, supravegherea lor şi cel puţin 500 de preoţi întemniţaţi între 1945-1965, după cum vorbea părintele Dumitru Stăniloae. Dumnezeu să-i ierte pe cei care au crezut că va fi veşnic comunismul! Tatăl meu a fost şi el deţinut, chiar aici în Cetate. Deţinuţii erau scoşi pe zidurile castelului să muncească şi familiile lor îi priveau de jos. Mama mi-a povestit cum tata a fost bătut cu cruzime de un supraveghetor pentru că a îndrăznit să-şi ridice ochii de la muncă şi să se uite la ea. Aveau un an de când se căsătoriseră.”

Pr. Johannes Klein, Biserica Evanghelică: ,,Azi sunt oameni printre noi care spun că în timpul comunismului era mai bine.     Nu înţeleg de ce zic asta. Tocmai de aceea lupta anticomunistă trebuie să reziste şi astăzi. Fenomenele comuniste şi dictatoriale mai există încă, după un sfert de secol de când oficial a căzut comunismul.”

monument 3

Pr. Liviu Negrea, protopop greco-catolic: ,,Pentru mine este o sărbătoare mare astăzi. Cu 20 de ani în urmă, exact în duminica aceasta, veneam preot aici. În trecut am avut darul de a fi confesor al unui luptător al rezistenţei, Ion Gavrilă Ogoranu, asta pentru că la început am fost preot într-o parohie de sat.”

Octav Bjoza, preşedinte AFDP România: ,,A meritat oare această jertfă a celor ce astăzi nu mai sunt? N-am reuşit noi să alungăm comunismul, dar am arătat că nu toţi suntem nişte lingăi ai Moscovei! În temniţele comuniste am împărtăşit durerea cu mulţi făgărăşeni; de pildă am auzit şi am simţit cu ei lanţurile zornăind pe gresia penitenciarului din Codlea…”

August Răduţ, preşedinte AFDP Făgăraş: ,,Este groaznic să ne imaginăm în ce condiţii au trăit partizanii în munţi, mai ales iarna, fără mâncare şi fără pat, doar cu puteau rudele să le aducă pe furiş. Vă propun să păstrăm un moment de reculegere în numele lor.”

Petre Roman, fost premier: ,,În noaptea de 21 spre 22 din decembrie ’89, când regimul comunist a tras împotriva baricadiştilor, eu eram acolo. În noaptea aia au fost ucişi mişeleşte 39 de oameni din 81, iar unul dintre cei omorâţi puteam fi eu. Dumnezeu mi-a dat zile! Gheorghe Brătianu spune că adevărul rămâne indiferent de soarta acelora care l-au servit. Acest Monument este aici pentru a servi adevărul.”

Marius Oprea, istoric: ,,Vă daţi seama cum o fi fost o noapte pentru partizanii din munţi, încercând să facă rost de un bulz? Toţi cei care i-au ajutat au avut apoi de pătimit, fiind trimişi la Canal. Văd că sunteţi în număr mare la inaugurarea Monumentului, la Bucureşti de exemplu, dacă se inaugura un astfel de monument, veneau vreo 20 de oameni. Dar Făgăraşul are conştiinţa valorii sale. Sunt mândru că sunt braşovean.”

monument 4

Sorin Mănduc, primar Făgăraş: ,,M-am tot gândit ce să vorbesc în faţa unor oameni care au stat 12 ani în închisorile comuniste… Tabloul cu destinele cele mai tragice s-a zugrăvit între anii 1948 şi 1963. În zona Făgăraşului dramele se consumau în fiecare casă, în păduri, în şuri, în ascunzători, beciuri, chiar şi în sălile de clasă de la Radu Negru. Oamenii aceştia au acceptat să-şi frângă destinul pentru a le fi bine urmaşilor lor. Regimul comunist a aplicat cele mai dure metode pentru a împiedica rezistenţa celor ce se opuneau, iar oamenii aceia au sfârşit în temniţe. Una dintre ele a fost închisoarea din Turnul Temniţă de la Cetatea Făgăraşului. Vreau acum să le cer iertare celor care au suferit în lagăre şi închisori, mă închin în faţa lor!”

Club Saga Victoria

Prizonierii temniţelor comuniste

În marea de oameni care au vrut să ia parte la acest eveniment cu rezonanţe istorice s-au aflat şi partizani, marcaţi de durere şi de timp, precum şi urmaşi ai celor care s-au stins înainte de a vedea că rezistenţa lor este glorificată la Făgăraş.

Edilul Mănduc le-a oferit însemne şi medalii la 19 luptători anticomunişti. Acolo, unde n-au mai fost să le ridice, au fost primite de copiii sau rudele lor. Iată-i pe cei 19: Bjoza Octav, Bucelea Ioan, Bucelea Vasile, Cârstea Maria, Gabor Ioan, Ghizdavu Simion, Grosu Vasile, Han Victor, Mija Cornel, Moldovan Dumitru, Opriş Dumitru, Zară Maria, Pieptea Gheorghe, Petrişor Eugenia, Pop Valeriu, Răduţ Augustin, Roşca Ioan, Surdu Vasile, Şovăială Cornel.

Deţinuţii de pe pânză

După momentul inaugurării, a urmat vizitarea unei expoziţii amenajate în Turnul Temniţă din Cetate, unde au fost imprimate pe bucăţi de pânză portretele unor oameni fotografiaţi în timpul detenţiei. Fiecare bucată de pânză, diferită şi unică, purta figura unei persoane reale cu destinul ei din România anilor ’50. Au fost 36 de pânze, deci 36 de chipuri, expuse sub forma unui cerc, care s-au succedat fără început şi fără sfârşit în încăperea circulară a Turnului, fără o ordine cronologică sau geografică.

Victimele de pe pânze nu au fost musai întemniţate în închisoarea de la Făgăraş, dar destinul lor a fost asemănător cu cel al victimelor închise aici.
Expoziţia a fost organizată de Irina Hasnaş Hubbard, autoarea mai multor expoziţii de acest gen din ţară, în colaborare cu Fundaţia Culturală ,,Negru Vodă”.

,,Deşteaptă-te române” la nai

Seara s-a încheiat memorabil cu un extraordinar concert de nai susţinut de artistul Nicolae Voiculeţ. După ce cu două săptămâni în urmă naistul a susţinut un concert chiar lângă Crucea de pe Caraiman (2.300 m altitudine), închinată eroilor neamului, în cadrul turneului său a poposit şi în curtea castelului făgărăşean.

monument 5

A început prin a cânta ,,Deşteaptă-te române” şi, pe parcursul recitalului, a schimbat trei naiuri. Pentru că temperaturile din noaptea de duminică au fost foarte scăzute, în curtea interioară a Cetăţii, printre şirurile de scaune amenajate pentru spectatori, au funcţionat şi câteva instalaţii de căldură pentru exterior.

Concertul lui Voiculeţ alături de orchestra sa a inclus, potrivit artistului, ,,cele mai frumoase cântece româneşti ale tuturor timpurilor”, printre care ,,Ciocârlia” şi ,,Doina speranţei”. Turneul, numit sugestiv ,,România, din inima ta”, s-a încheiat cu acest connert de la Făgăraş în amintirea luptătorilor anticomunişti.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie